Colţul Moşului
■
Traseu clasic, 4A, 4 LCSumar
Imagini și topo
Rating
Stâncă | |
---|---|
Calitate asigurări | |
Număr asigurări | |
Frecventat | |
Priveliște |
Dificultate
Grad clasic | 4A |
---|---|
Lungime | 4 LC |
Localizare
Durată apropiere | 3 ore |
Durată retragere | 3 ore |
Durată parcurgere | 3 - 4 ore |
Premieră și reparații
Premieră | ||
---|---|---|
1960 | Emilian CristeaLászló KarácsonyiPetre Cristina |
Acces
Durată: 3 ore
Descriere
Traseul se desfăşoară pe versantul estic al Crestei Ţancurilor, cuprinsă între Vâlcelul Ţancurilor şi Valea Râpa Zăpezii (la vest).
Colţul Moşului, de forma unui monolit masiv, încununat de o platformă tabulară, poate fi identificat cu uşurintă, el fiind al doilea vârf, de jos în sus, care ornamentează Muchia Ţancurilor.
Traseul (prima L.C.) începe din talvegul Vâlcelul Ţancurilor, având ca detaliu caracteristic o fisură ce striază peretele oblic spre stânga, pe al cărei parcurs escaladăm un horn şi câteva pasaje surplombante, după care ne regrupăm pe o mică platformă înierbată. Pentru o mai uşoară înaintare a capului de coardă este indicat să efectuăm pe această porţiune o regrupare intermediară la baza hornului ce-l întâlnim la cca. 17 m de la plecare.
Porţiunea celei de a 2-a L.C. începe cu o căţărare prin opoziţie de-a lungul unei fisuri deschise, care urcă cca. 12 m şi ia sfârşit sub o surplombă.
Din acest punct efectuăm spre dreapta o trecere prin "opoziţie", înaintând cca. 3 m pe sub marele tavan al surplombei, până la baza unui horn închis şi vertical ; escalada acestuia ne conduce după cca. 20 m pe un mic brâu; de aici, urcând 5 m în diagonală spre dreapta, întâlnim un piton de rapel, unde ne regrupăm. (Menţionăm că acesta serveşte pentru coborârea din traseu, pe el efectuându-se al doilea rapel.)
În cea de a 3-a L.C. continuăm escalada prin opoziţie, după care întrăm într-un horn în lungul căruia ramonăm neasiguraţi, până în punctul unde surplombează. Cu ajutorul a 4 pitoane trecem direct această surplombă şi înaintăm apoi vertical, până la baza unor blocuri stâncoase în ruină, unde ne regrupăm.
În ultima L.C. (a 4-a) escaladăm aceste blocuri frontal, după care urmăm un diedru ce se înfundă sub uriaşele surplombe care blochează ieşirea la vârf. Ocolindu-le prin dreapta, atingem curând platforma colţului, după ce lăsăm în urmă primele pâlcuri de jnepeni, care preced ieşirea la creastă.
Colţul Moşului, de forma unui monolit masiv, încununat de o platformă tabulară, poate fi identificat cu uşurintă, el fiind al doilea vârf, de jos în sus, care ornamentează Muchia Ţancurilor.
Traseul (prima L.C.) începe din talvegul Vâlcelul Ţancurilor, având ca detaliu caracteristic o fisură ce striază peretele oblic spre stânga, pe al cărei parcurs escaladăm un horn şi câteva pasaje surplombante, după care ne regrupăm pe o mică platformă înierbată. Pentru o mai uşoară înaintare a capului de coardă este indicat să efectuăm pe această porţiune o regrupare intermediară la baza hornului ce-l întâlnim la cca. 17 m de la plecare.
Porţiunea celei de a 2-a L.C. începe cu o căţărare prin opoziţie de-a lungul unei fisuri deschise, care urcă cca. 12 m şi ia sfârşit sub o surplombă.
Din acest punct efectuăm spre dreapta o trecere prin "opoziţie", înaintând cca. 3 m pe sub marele tavan al surplombei, până la baza unui horn închis şi vertical ; escalada acestuia ne conduce după cca. 20 m pe un mic brâu; de aici, urcând 5 m în diagonală spre dreapta, întâlnim un piton de rapel, unde ne regrupăm. (Menţionăm că acesta serveşte pentru coborârea din traseu, pe el efectuându-se al doilea rapel.)
În cea de a 3-a L.C. continuăm escalada prin opoziţie, după care întrăm într-un horn în lungul căruia ramonăm neasiguraţi, până în punctul unde surplombează. Cu ajutorul a 4 pitoane trecem direct această surplombă şi înaintăm apoi vertical, până la baza unor blocuri stâncoase în ruină, unde ne regrupăm.
În ultima L.C. (a 4-a) escaladăm aceste blocuri frontal, după care urmăm un diedru ce se înfundă sub uriaşele surplombe care blochează ieşirea la vârf. Ocolindu-le prin dreapta, atingem curând platforma colţului, după ce lăsăm în urmă primele pâlcuri de jnepeni, care preced ieşirea la creastă.
Retragere
Durată: 3 ore
Coborând neasiguraţi pe versantul opus al vârfului, spre V. Râpa Zăpezii, ajungem după. 6 m în dreptul unei mici movile de bolovani, ridicată pentru o mai uşoară identificare a pitonului ce-l vom folosi pentru efectuarea primului rapel.
Acesta măsoară 30 m şi conduce în strunga dintre Colţul Moşului şi Ţancul Retezat, situat în dreapta (cum privim spre Râpa Zăpezii).
După recuperarea frânghiilor înaintăm cca. 20 m pe brâul înierbat care încinge orizontal Colţul Moşului (repere: larice, jnepeni), ieşind pe faţa Vâlcelului Ţancurilor, la pitonul amintit în cursul escaladei celei de a 2-a L.C.; printr-un rapel de 40 m revenim în talvegul Vâlcelului Ţancurilor, iar de aci, de-a lungul Brâului Înflorit, în Valea Morarului.
Acesta măsoară 30 m şi conduce în strunga dintre Colţul Moşului şi Ţancul Retezat, situat în dreapta (cum privim spre Râpa Zăpezii).
După recuperarea frânghiilor înaintăm cca. 20 m pe brâul înierbat care încinge orizontal Colţul Moşului (repere: larice, jnepeni), ieşind pe faţa Vâlcelului Ţancurilor, la pitonul amintit în cursul escaladei celei de a 2-a L.C.; printr-un rapel de 40 m revenim în talvegul Vâlcelului Ţancurilor, iar de aci, de-a lungul Brâului Înflorit, în Valea Morarului.
Surse
Bucegi Turism Alpinism, N. Dimitriu, Emilian Cristea, 1961
Bucegi Turism Alpinism Ed a 2-a, rev. și adăugită - Emilian Cristea, Nicolae Dimitriu, Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, 1964;
Muntii Bucegi Drumetie Alpinism Schi - Walter Kargel, Bel Alpin, București, 2000
Bucegi Turism Alpinism Ed a 2-a, rev. și adăugită - Emilian Cristea, Nicolae Dimitriu, Editura Uniunii de Cultură Fizică şi Sport, 1964;
Muntii Bucegi Drumetie Alpinism Schi - Walter Kargel, Bel Alpin, București, 2000
Wishlist
Cățărători care doresc să parcurgă traseul Colţul Moşului
Se încarcă...