Peretele Policandrului (Vulturilor)
Tip rocă: conglomerat
Imagini și topo
Hartă
Descriere
Peretele Vulturilor este unul dintre cei mai populari pereți din zona Coștila și cu cele mai frecventatate rute din cei patru pereți mari ai zonei.
Peretele Policandrului/Vulturilor este unul dintre cei patru mari pereți ai Coștilei (alături de Peretele Văii Albe, Peretele Coștilei și Peretele Gălbenele). Totodată, dintre cei 4, este acela cu cea mai compactă stâncă, poate și pentru că este mai frecventat.
Diferență de nivel: 250 metri
Delimitare: spre sud Peretele Văii Albe, spre nord Creasta Vulturilor/ Uriaşului și Hornul Uriașului
Surse de apă: izvorul de la intersecția potecii pentru Refugiul Coștila și poteca pentru Valea Albă; izvor la 20 minute sub Refugiul Coștila, pe poteca de urcare (atenție, poate fi secat în anumite perioade)
Acces: de la Refugiul Coștila
Peretele are o formă triunghiulară baza fiind Brâna Policandrului, cu o latură înspre sud formată dintr-un contrafort care-l delimitează de Peretele Văii Albe, iar cealaltă latură de Creasta Uriaşului, spre nord. Peretele este străbătut pe orizontală de trei brâne: Brâna Suspendată, Brâna Interzisă şi Brâna Aeriană. În zona de sub perete, cuprinsă între Brâna Policandrului şi porţiunea potecii spre Refugiul Coştila dintre Vâlcelul Policandrului (sud) şi Vâlcelul Pietros (nord) se întinde o padină cu pădure şi jnepeniş în partea inferioară, iar în partea superioară cu pante de iarbă şi feţe stâncoase abrupte.
Diferență de nivel: 250 metri
Delimitare: spre sud Peretele Văii Albe, spre nord Creasta Vulturilor/ Uriaşului și Hornul Uriașului
Surse de apă: izvorul de la intersecția potecii pentru Refugiul Coștila și poteca pentru Valea Albă; izvor la 20 minute sub Refugiul Coștila, pe poteca de urcare (atenție, poate fi secat în anumite perioade)
Acces: de la Refugiul Coștila
izvorul de la intersecția potecii pentru reufugiul Coștila și poteca pentru Valea Albă; izvor la 20 minute sub Refugiul Coștila, pe poteca de urcare (atenție, poate fi secat în anumite perioade)
Puteţi citi toată descrierea peretelui Peretele Văii Albe aici: /perete/12
Puteţi citi toată descrierea peretelui Peretele Văii Albe aici: /perete/12
izvorul de la intersecția potecii pentru reufugiul Coștila și poteca pentru Valea Albă; izvor la 20 minute sub Refugiul Coștila, pe poteca de urcare (atenție, poate fi secat în anumite perioade)
Puteţi citi toată descrierea peretelui Peretele Văii Albe aici: /perete/12
Puteţi citi toată descrierea peretelui Peretele Văii Albe aici: /perete/12
Peretele are o formă triunghiulară baza fiind Brâna Policandrului, cu o latură înspre sud formată dintr-un contrafort care-l delimitează de Peretele Văii Albe, iar cealaltă latură de Creasta Uriaşului, spre nord. Peretele este străbătut pe orizontală de trei brâne: Brâna Suspendată, Brâna Interzisă şi Brâna Aeriană. În zona de sub perete, cuprinsă între Brâna Policandrului şi porţiunea potecii spre Refugiul Coştila dintre Vâlcelul Policandrului (sud) şi Vâlcelul Pietros (nord) se întinde o padină cu pădure şi jnepeniş în partea inferioară, iar în partea superioară cu pante de iarbă şi feţe stâncoase abrupte.
Trasee
| Ordine | Traseu | Grad | L | Tip traseu | |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Hornul Vulturilor | 3A, 6/6+ (5, A0) | 3 LC | ■ Traseu clasic | |
| 2 | Surplombelor | 4B, 7+ (5+, A0) | 5 LC | ■ Traseu clasic | |
| 3 | Fisura Mult Dorită | 6A, 8- (6+/7-, A1) | 9 LC | ■ Traseu clasic | |
| 4 | Piticot | 5B, 8 (7+, A0) | 5 LC | ■ Traseu clasic | |
| 5 | Fisura Policandrului | 5B, 7+/8- (6, A1) | 7 LC | ■ Traseu clasic | |
| 6 | Fluturele de Piatră | 5B, 7+/8- (6+, A1) | 7 LC | ■ Traseu clasic | |
| 7 | Eneida | 5B, 7+/8- (7-, A0) | 6 LC | ■ Traseu clasic | |
| 8 | Fisura Suspendată | 5A, 7+ (6+, A1) | 5 LC | ■ Traseu clasic | |
| 9 | Exordium Ex Abrupto | 6A, 9- (8, A1) | 4 LC | ■ Traseu clasic | |
| 10 | Innominata | 6A, 7+ (7-, A0) | 7 LC | ■ Traseu clasic | |
| 11 | Narcisiada | 5B, 8+ (7/7+) | 5 LC | ■ Traseu clasic | |
| 12 | Creasta Vulturilor (Uriașului) | 3B, 7 (6, A0) | 3 LC | ■ Traseu clasic |
Distribuție trasee
Dificultate trasee
Rating mediu
Surse
Muntii Bucegi Drumetie Alpinism Schi - Walter Kargel, 2000