Surplomba Neagră
■
Traseu clasic, 5A, 5 LCSumar
Imagini și topo
Rating
Stâncă | |
---|---|
Calitate asigurări | |
Număr asigurări | |
Frecventat | |
Priveliște |
Dificultate
Grad clasic | 5A |
---|---|
Lungime | 5 LC |
Localizare
Durată apropiere | 3 1/2 ore |
Premieră și reparații
Premieră | ||
---|---|---|
1960-07-07 | Nicolae JitaruGheorghe Roşculeţ |
Cele mai bune luni
Acces
Durată: 3 1/2 ore
De la Trecătoarea Termopile, artera de bază Valea Podurilor continuă către dreapta pe Brâul de Mijloc. Urmând hățașul în direcția menționată, depăşim micile denivelări ale terenului şi după ce întâlnim şuviţa îngustă a grohotişului revărsat în lungul Vâlcelului Colților Gemeni. Din acest loc, artera de bază prezintă două ramificații.
Din Brâul de Mijloc ne orientăm la stânga şi, urmând malul drept al Vâlcelului Colţilor Gemeni, căutam cele mai avantajoase locuri pentru a evita grohotișul. După circa 150 m de urcuș ajungem în punctul unde, către dreapta pe vâlcel, continuă drumul de acces spre Muchia Reptilei.
După ramificația spre Muchia Reptilei, urcușul nostru continuă către stânga, pe malul drept al vâlcelului, vizând în final a treia strungă a Crestei Colţilor Gemeni (colțul aflat în stânga strungii este marcat pe vârf cu o momâie din pietre). Ajunși în strungă, trecem pe versantul opus, corespunzător Văii Podurilor. Conduşi de hățaș către dreapta, traversăm de-a coasta o zonă uşor accidentată, ajungând după 90 m în dreptul Hornului Speranței (1760 m alt.). Numele acestuia este scris cu vopsea roşie în punctul de intrare. Părăsind hățașul, ne cățărăm prin ramonaj de-a lungul hornului până în Strunga Amfiteatrului, loc de trecere din Valea Podurilor în Amfiteatrul Colţilor Gemeni. Din strungă coborâm pe un brâu conturat către stânga, ajungând după 8 m la un molid mic, din dreptul căruia începe escalada traseului Fisura în "S".
Conduşi de acelaşi brâu, depăşim ceva mai jos mica înşeuare a Turnului Amfiteatrului, ridicat în dreapta, traversăm un grohotiş revărsat din gura unui vâlcel şi la 9 m reîntâlnim albia Vâlcelului Colţilor Gemeni, întreruptă în aval de o săritoare înaltă. Urcăm 6-8 m pe vâlcelul menţionat, apoi ne abatem la stânga pe malul lui drept şi după 10 m de căţărare găsim posibilitatea de a traversa o muchie. Dincolo de aceasta întâlnim un brâu ascendent ce ia sfârşit la înălţimea pragului punctat cu patru exemplare de molizi piperniciţi şi scrijeliţi de vânt, de unde începe escalada traseelor Surplomba Neagră şi Traseul Marian Nicolae.
Din Brâul de Mijloc ne orientăm la stânga şi, urmând malul drept al Vâlcelului Colţilor Gemeni, căutam cele mai avantajoase locuri pentru a evita grohotișul. După circa 150 m de urcuș ajungem în punctul unde, către dreapta pe vâlcel, continuă drumul de acces spre Muchia Reptilei.
După ramificația spre Muchia Reptilei, urcușul nostru continuă către stânga, pe malul drept al vâlcelului, vizând în final a treia strungă a Crestei Colţilor Gemeni (colțul aflat în stânga strungii este marcat pe vârf cu o momâie din pietre). Ajunși în strungă, trecem pe versantul opus, corespunzător Văii Podurilor. Conduşi de hățaș către dreapta, traversăm de-a coasta o zonă uşor accidentată, ajungând după 90 m în dreptul Hornului Speranței (1760 m alt.). Numele acestuia este scris cu vopsea roşie în punctul de intrare. Părăsind hățașul, ne cățărăm prin ramonaj de-a lungul hornului până în Strunga Amfiteatrului, loc de trecere din Valea Podurilor în Amfiteatrul Colţilor Gemeni. Din strungă coborâm pe un brâu conturat către stânga, ajungând după 8 m la un molid mic, din dreptul căruia începe escalada traseului Fisura în "S".
Conduşi de acelaşi brâu, depăşim ceva mai jos mica înşeuare a Turnului Amfiteatrului, ridicat în dreapta, traversăm un grohotiş revărsat din gura unui vâlcel şi la 9 m reîntâlnim albia Vâlcelului Colţilor Gemeni, întreruptă în aval de o săritoare înaltă. Urcăm 6-8 m pe vâlcelul menţionat, apoi ne abatem la stânga pe malul lui drept şi după 10 m de căţărare găsim posibilitatea de a traversa o muchie. Dincolo de aceasta întâlnim un brâu ascendent ce ia sfârşit la înălţimea pragului punctat cu patru exemplare de molizi piperniciţi şi scrijeliţi de vânt, de unde începe escalada traseelor Surplomba Neagră şi Traseul Marian Nicolae.
Descriere
Din dreptul celor patru molizi amintiţi ca reper, putem identifica uşor pitoanele dispuse în perete către baza unei surplombe de culoare închisă, care constituie punctul cel mai dificil al traseului şi care a inspirat denumirea lui. Coborârea se face prin intermediul unui rapel.
Prima l.c. urmează linia unei fisuri înclinate uşor către dreapta. Prizele bune şi cele 12 pitoane întâlnite permit o înaintare normală, care ia sfârşit după circa 35 m, sub surplomba de culoare închisă, unde ne regrupăm.
În a doua l.c. continuăm escalada tot pe linia fisurii iniţiale şi curând ajungem sub tavanul Surplombei Negre, pe care-l evităm, traversând pe sub el de la stânga la dreapta. Dincolo de proeminenţă ne căţărăm, conduşi de deschiderea unei fisuri înclinate către stânga, regrupându-ne pe platforma înierbată, întâlnită după 26 m.
Cea de a treia l.c. o desfăşurăm pe linia de cea mai mare pantă, de-a lungul unei fisuri jalonate cu 10 pitoane de asigurare. Lucrul cu scăriţele şi tracţionarea la coardă dublă ne supun la un efort susţinut, tot atât de dur ca parcursul lungimii precedente. Regruparea o efectuăm la baza unui horn, după 37 m.
Pasajele celei de-a patra l.c. le escaladăm fără pitoane, prin intermediul homului menţionat, care măsoară 38 m.
A cincea l.c. După regrupare continuăm înaintarea, căţărându-ne liber până pe linia crestei, unde întâlnim pitonul de rapel pentru coborâre.
Prima l.c. urmează linia unei fisuri înclinate uşor către dreapta. Prizele bune şi cele 12 pitoane întâlnite permit o înaintare normală, care ia sfârşit după circa 35 m, sub surplomba de culoare închisă, unde ne regrupăm.
În a doua l.c. continuăm escalada tot pe linia fisurii iniţiale şi curând ajungem sub tavanul Surplombei Negre, pe care-l evităm, traversând pe sub el de la stânga la dreapta. Dincolo de proeminenţă ne căţărăm, conduşi de deschiderea unei fisuri înclinate către stânga, regrupându-ne pe platforma înierbată, întâlnită după 26 m.
Cea de a treia l.c. o desfăşurăm pe linia de cea mai mare pantă, de-a lungul unei fisuri jalonate cu 10 pitoane de asigurare. Lucrul cu scăriţele şi tracţionarea la coardă dublă ne supun la un efort susţinut, tot atât de dur ca parcursul lungimii precedente. Regruparea o efectuăm la baza unui horn, după 37 m.
Pasajele celei de-a patra l.c. le escaladăm fără pitoane, prin intermediul homului menţionat, care măsoară 38 m.
A cincea l.c. După regrupare continuăm înaintarea, căţărându-ne liber până pe linia crestei, unde întâlnim pitonul de rapel pentru coborâre.
Retragere
Folosind pentru fixarea corzilor pitonul menţionat, executăm un rapel de 40 m în Valea Podurilor. În continuare, valea poate fi coborâtă, ocolindu-i săritorile, până în Brâul de Mijloc.
Surse
Piatra Craiului Turism-Alpinism - Emilian Cristea, Editura Sport-Turism, București, 1984, pag. 277-279;
Pe crestele Carpaților - Radu Țițeica, Niculae Baticu, Editura Sport-Turism, 1984.
Pe crestele Carpaților - Radu Țițeica, Niculae Baticu, Editura Sport-Turism, 1984.
Wishlist
Cățărători care doresc să parcurgă traseul Surplomba Neagră
Se încarcă...