Diedrul Pupezei

LC 2 (45 m, 5plus) - Se pleacă puţin spre dreapta apoi se urcă diagonal dreapta până se prinde linia hornului. Se ajunge în poiana numită "Terenul de Fotbal". La marginea de jos a acestuia, la câţiva metri de la ieşirea din horn, se află regruparea a doua. Pe parcursul lungimii se găsesc 4 sau 5 pitoane.

LC 3 (65 m, 1plus) - Se pleacă vertical spre o mică zadă şi de acolo tot în sus spre marginea superioară a "Terenului de Fotbal" până la capătul unei brâne ce pleacă din acesta spre stânga. De aici se continuă spre stânga pe brână până la capătul acesteia unde se găsește o regrupare pe spituri şi lanţ. Lungimea aceasta are aproximativ 65 m, deci secundul trebuie să iasă din regrupare mergându-se puţin concomitent. Dacă nu se doreşte acest lucru, pe la mijlocul brânei se află două spituri care marchează începutul traseului Sărutul Pămîntului, iar la aproximativ 10 metri în stânga, se află o altă regrupare (stație de rapel) pe spituri.

LC 4 (40 m, 4) - Se pleacă ascendent stânga pe un hornuleţ-fisură cam sfărâmat, apoi vertical printr-o zonă cu ceva trepte de stâncă şi iarbă, porţiune numită "La Ruine". Puţin mai sus se întâlnește o placă ce formează un mic diedru, iar după depăşirea acesteia, la câţiva metri mai sus şi uşor dreapta, pe o mică brână, se află regruparea formată dintr-un spit şi un piton cu inel. Lungimea măsoară 30 m, este cea mai friabila din traseu şi are cam şapte asigurări dintre care două sunt spituri.

LC 5 (30 m, 5plus) - Se traversează dreapta vreo 8 m pe brâna de iarbă, se ajunge în dreptul unei fisuri-diedru denumită și "Fisură Ascunsă" care în partea superioară are un piton mare cu inel. Aceasta este o secțiune unde adeseori se greșește linia Fisurii Albastre. Deasupra regrupării mai este o fisură clară, pe care alpiniștii pornesc ignorând avertismentul că trebuie traversat dreapta la următoarea fisură.
De la pitonul cu inel se traversează puţin dreapta urcînd uşor diagonal pe o porţiune cu iarbă până se prinde brâna de iarbă numită "Marea Traversare" unde se ajunge la o regrupare.

LC 7 (30 m, 6plus): Prima lungime de diedru este verticală, are o mică burtică după primii 5 metri, apoi vertical. După 25m are o mică surplombă, apoi imediat se regrupează pe o platformă înclinată de stâncă. Atenţie, lungimea are puține asigurări fixe. Regruparea este solidă, pe spituri.

LC 8 (30 m, 6plus): A doua lungime de diedru începe lejer, apoi are o mică burtică, continuă tot sub forma de diedru, cuie mai rar, până la o ţeavă mare. În acest punct, diedrul continuă în sus şi uşor stânga, DAR traseul continuă orizontal dreapta, pe sub o arcadă şi apoi în sus pe faţă până în regrupare. Porțiunea este bine asigurată cu pitoane solide și dese. Regruparea este pe o faţă mai mult în ham decât comodă la două ancore mecanice solide.

LC 9 (45 m, 7): Pe o fisură fină urcă în sus, apoi către stânga pe o faţă cu spituri până prinde un horn larg în stânga pe care urcă. Hornul este pe alocuri friabil, iar asigurările rare. Continuăm pe un al doilea horn mic, mai scurt, la finaul căruia găsim regruparea la două ancore mecanice. Se regrupează pe un moţoţoi la două spituri (unul cu verigă de rapel).

LC 10 (25 m, 6): Din acest punct se coboară cca. 2m. (pasajul se cheamă J) şi se traversează pe faţa de dincolo de ţanc, pe sub o arcadă, în dreapta până la o fisurică, pe care se continuă în sus, apoi stânga pe o placă desprinsă care sună a gol şi în sus până la un piton cu o cordelină veche. De aici sunt doua variante prin care se iese în Albastra Moşului (Varianta Cristea), fie direct prin traversare la stânga pe o fisură cu iarbă şi fără nicio asigurare, şi această variantă ajunge în regruparea de dinainte de Faţa Muştelor; fie se continuă în sus pe fisuri şi se face traverseul în Albastra, mai sus, pe sub o arcadă roşiatică, varianta cu asigurări proaste şi friabil.

LC 11 (45 m, 7-): Lungimea cu Faţa Muştelor începe cu o fisură verticală până la sârme, apoi traverseu la dreapta, o fisură care duce la o faţă vericală brăzdată de trei fisuri orientate oblic stânga (pas impus 6plus/7-, cu distanţa între asigurări 3-4m.) care duc la un horn. Continuăm în sus și găsim regruparea la două spituri (unul cu verigă de rapel).

LC 12 (25 m, 4plus): Ultima şi cea mai uşoară, porneşte în dreapta traversând o muchiuţă mică, o fisură verticală, un horn mic şi se iese în Creasta Văii Albe.