Sărutul Pământului

Traseul începe din brâna ce se află imediat deasupra Terenului de Fotbal. Pentru a ajunge acolo, putem urma primele câteva lungimi ale Fisurii Albastre - de la bolovanul din Circul 1 urmăm sistemul de brâne și hornul ce ne va conduce pe Terenul de Fotbal. Intrarea, undeva la mijlocul brânei, este punctată de o regrupare cu două ancore mecanice inox.

LC1 (42m, VIplus) - O lungime relativ ușoară cu puține asigurări fixe, dar posibilități multiple pentru plasarea asigurărilor mobile.

Pleacă drept în sus pe pernițe de iarbă. După asigurarea unui piton bătut într-o mică fisură înierbată, pe partea dreaptă, mai urcăm câțiva metri și prindem o fisură-diedru ce primește frienduri. Urmează o mică față ușoară, neasigurată, la finalul căreia prindem o nouă fisură cu un piton Peu auriu, solid. Traseul continuă în sus, pe sistemul de fisuri, până în regruparea amenajată cu două ancore mecanice inox și o a treia (de la premieră) cu ureche manufacturată și verigă de rapel.

LC2 (25m, VI-) - O altă lungime mai ușoară și destul de scurtă ce ne va conduce în Marea Traversare, aproape de Diedrul Pupezei.

Din regrupare urcăm oblic dreapta pe fisura clară asigurând la frienduri. După ce asigurăm pitonul auriu, solid, traversăm orizontal stânga, câțiva metri până ce peretele cade și continuăm pe brâne oblic dreapta până la regruparea marcată de o ancoră mecanică și un piton.

LC3 (35m, VII-) - Lungime frumoasă, amenajată cu pitoane, cu un traverseu de angajament, pe stâncă solidă cu prize bune la picioare. Dacă se simte nevoia, asigurările fixe pot fi suplimentate cu asigurări mobile.

După pitonul cu inel de deasupra regrupării continuăm ascendent stânga, pe prize bune, și prindem o fisură, după colț, unde asigurăm un al doilea piton. După al treilea piton, mergem ascendent stânga pentru a prinde o fisură-diedru. Continuăm către cele două pitoane de sus (un Peu auriu sănătos și un piton cu inel, intrat doar jumătate, pe care l-am scos la tentativa solo din 06.10.2018 și care ar putea fi înlocuit cu succes de o nucă mică). Aici începem traverseul dreapta, pe prize neclare la mâini și bune la picioare. După aproximativ 4m, prindem o alveolă mare și continuăm în sus, pe prize bune până la fisura de deasupra pe care o vom urmări, oblic și spre stânga, asigurând la pitoane bune, până sub regruparea la care ajungem cu o ridicare peste o față, la prize bune, dar neclare. Regrupăm la două ancore mecanice de inox.

LC4 (40m, VIII(VII/A0) - Una dintre cele două lungimi mai grele, primește asigurări mobile, dacă e nevoie, pe partea de început și la final.

Asigurăm pitonul de deasupra regrupării și continuăm pe prize bune către un diedru scurt, asigurat cu două pitoane vechi la început și final. Ne ridicăm pe un prăguleț de gresie ce nu inspiră mare încredere apoi drept în sus pe o față scurtă cu prize neclare asigurăm două pitoane solide și urcăm pe o brâniță de iarbă de unde asigurăm primul spit al lungimii. De aici continuăm ascendent stânga pe prize destul de bine, asigurăm un piton la baza fisurii-arcadă și continuăm pe fața din stânga spre spitul vizibil, apoi tot în sus până la fisura de la baza arcadei de unde asigurăm un nou spit. Aici urmează un pas frumos de liber, pe alveole, bine protejat, în traverseu dreapta către un piton Peu auriu, solid. Lungimea continuă în sus pe o fisură friabilă și câteodată surplombantă, protejată de un piton ce mișcă serios la bază și unul solid la final. Fisura are prize mari și se termină cu o surplombă unde asigurăm un piton nou, auriu, înainte de regruparea la două ancore inox și o a treia cu verigă și ureche manufacturată.

LC5 (40m, VIplus) - O lungime cu o parte inițială spectaculoasă, pe stâncă curată și solidă, iar la final o porțiune de orientare pe teren mai friabil.

Plecăm oblic stânga spre prima ancoră vizibilă din regrupare, apoi șerpuim pe prize bune asigurând ancore și pitoane solide pe fața frumoasă de deasupra.

După 15-20m de cățărare pe stâncă perfectă ieșim drept în sus pe praguri friabile sau cu pernițe de iarbă, asigurând la pitoane vechi până prindem un diedru final la capătul căruia traversăm stânga către regruparea amenajată cu o ancoră de inox și două pitoane solide cu inel.

LC6 (43m, VII)  - O lungime de orientare cu un pas fin pe diedrul din partea inițială și un final neprotejat (pe mobile).

Depășim o serie de praguri pe prize bune și ne angajăm pe un diedru deschis și fără prize clare către pitonul morcov cu inel vizibil. După o ridicare interesantă prindem alveole bune (într-una dintre ele putem monta un friend mediu spre mic) și continuăm drept în sus unde prindem o ancoră mecanică ce marchează traverseul dreapta spre diedrul ușor ce ne va conduce după metri buni în regrupare (două ancore mecanice inox).

LC7 (40m, VIIplus/A0) - Cea mai grea lungime a traseului.

Din regrupare continuăm în sus pe față. Asigurăm două ancore mecanice, ignorăm pitonul cornier cu inel din mica arcadă friabilă și asigurăm ancora mecanică din dreapta lui. Continuăm drept în sus către marea arcadă de deasupra. Începutul traversării pe sub arcadă e marcat de un piton Peu vechi. Traversăm stânga fără asigurări fixe, dar cu posibilități multiple de asigurări mobile, până ce prindem o ancoră inox de la care continuăm orizontal stânga 2m spre un piton ascuns sub o mică arcadă. De aici prindem o nouă ancoră mecanică și continuăm drept în sus pe fisura punctată cu pitoane. La capătul acesteia traversăm dreapta către prize mai bune, apoi în sus pe față avem o nouă ancoră mecanică de inox după care urcăm pe prize destul de bune până în regrupare.

LC8 (25m, VII-) - Lungime scurtă, de orientare, ce ne va scoate în Creasta Văii Albe.

Urmăm linia pitoanelor, stânga, pe sub arcadă. Continuăm ascendent stânga, asigurăm un piton Peu auriu și ne angajăm într-un traverseu orizontal stânga, pe prize bunicele până ce prindem o fisură cu un piton vechi. De aici continuăm drept în sus pe sistemul de fisuri până în regruparea marcată cu o ancoră mecanică inox și o alta cu ureche manufacturată, ruginită.