Memorial Emilian Cristea

LC 1 – De la bolovan se pleacă drept în sus, apoi se face stânga pe o fisură cu iarbă. Începutul este identic cu plecarea în Speranţei, dar la un moment dat, după vreo 20m, când ajungem în dreptul unor fisuri orizontale, facem dreapta. Se văd pitoanele, nu este problemă. Se traversează o faţă cu alveole şi se urcă spre un prag mare, unde se regrupează la 4 pitoane (singura regrupare nereamenajată). În dreapta, pe brână, este un expansor din Căruţul cu rotile. 40m, grad 6a.

LC 2 – Din regrupare plecăm drept în sus, cu o fisură un pic friabilă la mâini. La 4m mai sus apare primul piton, un P. De aici trebuie să ne orientăm spre dreapta, deşi în stânga se vede o linie de pitoane ce vine din Speranţei. Mergem spre dreapta, urcăm un pic şi traversăm pe un prag, apoi urmăm pitoanele până ajungem sub a doua regrupare din Speranţei, aflată pe un prag, sus, sub un tăvănel. Continuăm spre dreapta, urcând câteva feţe şi fisuri şi regrupăm pe un prag comod. 35m, grad 6aplus.


LC 5 – Plecăm spre un diedru cu iarbă, spre un tavan evident. Ajungem la tavan şi traversăm pe sub acesta, fără asigurări, cu un prag de gresie la mâini şi cu prize nu foarte clare la picioare. Nu este greu, dar este expus. Regruparea este la capătul tavanului. 35m, grad 6a.

LC 6 – În sus, spre un expansor vizibil, după tavan, apoi spre stânga, evitând fisura largă de deasupra pe un prag de iarbă, până prindem o fisură bună de bavareză. Urcăm spre Amvon pe praguri şi fisuri, apoi traversăm dreapta, spre Aripă. Ne oprim la o regrupare cu 3 expansoare sau putem continua şi regrupa chiar sub Aripă, după câţiva metri comuni cu Fisura Albastră, în dreptul Bivuacului 1. Dacă regrupăm la baza aripii, trebuie să ţinem cont că regruparea este formată din 4 pitoane vechi şi că stăm chiar sub plecarea în aripă. 20m, grad 6a.

LC 9 – În sus, cu 3 expansoare noi foarte apropiate, care dublează altele vechi. Urmează o urcare spre o faţă compactă. Iniţial am urcat faţa până spre capătul ei, văzând regruparea, dar ieşirea era foarte friabilă şi, cu greu, am descăţărat la pitonul de sub mine, câţiva metri. Apoi am urcat în sus 2m (alveole la mâini) şi am traversat în dreapta, spre o muchie, după care era ascuns un piton. Regrupare comodă pe un bolovan mare, sub o fisură largă. 20m, grad 6c.

LC 10 – Urcă spre fisura largă pe care în partea de sus după vreo 10-12 m o părăseşte spre stânga, pe un prag, apoi pe feţe cu iarbă ajunge într-o regrupare comodă, pe o prispă mare de gresie. Lungime scurtă. 25m, grad 7b.


LC 14 – Plecăm spre dreapta brânei, urcăm o fisură şi traversăm stânga, apoi ieşim liber pe iarba din Bivuacul 4, pe un bolovan mare. În dreapta, aproape, se vede ultima regrupare din Fisura Albastră Directă. Urcăm la liber bolovanul şi traversăm scurt stânga, spre o fisură unde se văd pitoane. De aici tot în sus, cu pitoane apropiate. Traversăm stânga până la un expansor şi ... apare o mişcare foarte întinsă până la următorul piton, aflat câţiva metri în stânga, un pic mai jos, pe un prag. Am încercat în câteva feluri să trec liber, dar prizele de mână se tot rupeau. Am prins pitonul cu balans serios şi am mai urcat câţiva metri până în regrupare. Este o mişcare nu neapărat grea, dar până am ghicit soluţia a trecut ceva timp. Când a venit secund, Vali a tracţionat greşit ultimul piton al lungimii şi l-a scos. Nu am avut ciocan să-l batem la loc, aşa că a mai apărut o mişcare impusă chiar sub regrupare, dar se poate trece liber sau se poate pune o nucă. 35m, grad 7aplus/7b.

LC 15 – În sus, pe praguri uşoare, până pe o brână mare. Aici se vede un piton într-o fisură tot în sus, dar este mai uşor să se iasă pe brână spre dreapta, apoi pe o faţă căzută uşoară, asigurată cu un expansor nou. 10m, grad 5c