Creasta Centrală

Traseul se desfăşoară, în cursul a 8 lungimi de coardă, pe ambele fețe (estică şi sud-vestică) ale muchiei ce se defineşte în zona de inflexiune a Peretelui Urlătorii Mari.

Ocolind în bună parte vegetația, marile blocuri stâncoase şi fețele fisurate, parcursul prezintă caracterul unui itinerar clasic de cățărătură.

Ajunşi în zona de inflexiune a peretelui, în punctul unde hățaşul începe să coboare către SV, observăm în dreapta, chiar pe creastă, un scoc ierbos, înclinat oblic către stânga.

În cursul primei L.C. urcăm acest scoc, ajungând, dupa 25 m, în dreptul- unei zade, unde ne regrupăm.

A 2-a L.C. trece peste o serie de obstacole dispuse în trepte surplombante. Succesiunea acestora, dar mai ales escalada care se efectuează oblic către stânga, dezechilibrează oarecum pe cățărător. După acest pasaj, părăsim linia de creastă și printr-o traversare către dreapta ieşim pe fața estică a peretelui, unde ne regrupăm la capătul celor 40 m de coardă.

De aci urcăm frontal (a 3-a L.C.), cu o uşoară tendință către stânga, fața uşor înierbată a peretelui, îndreptându-ne către o zadă înaltă, la baza căreia ne regrupăm.

Pentru a evita un obstacol lipsit de fisuri, de la începutul celei de a 4-a L.C. urcăm un mic perete, iar după 4-5 m continuăm înaintarea prin escaladă liberă, de-a lungul unui pasaj verlical, cu prize solide, care sfârşeşte după 40 m pe o platformă îngustă, punctată de un molid izolat.

Obstacolele crestei, devenind din acest punct inaccesibile, executăm în cursul celei de a 5-a L.C. o traversare către stânga, în lungime de 40 m, având ca reper final marile fisuri blocate de surplombe, ce spintecă frontal partea superioară a peretelui.

A 6-a L.C. măsoară 40 m şi urmează o fisură verticală foarte deschisă; pe parcurs, din cauza micilor surplombe şi a pasajelor lipsite de prize, facem uşoare schimbări de direcție, fără a ne abate însă prea mult de la linia fisurii.

În cea de a 7-a L.C. urmăm aceeaşi fisură, a cărei porțiune superioară spintecă o surplombă de mari proporții, sub care ne regrupăm.

Ultima L.C. (a 8-a) începe cu o trecere scurtă către stânga, după care escaladăm frontal o față puternic înclinată, utilizând până în creastă o serie de pitoane tubulare, fixate pe traseu.