Valea Hornului

Din V. Mălinului intrăm direct în canionul Văii Hornului, iar din punctul în care acesta este întrerupt de o ruptură de pantă înaltă şi greu accesibilă, urmăm un vîlcel secundar spre stînga, pînă la înălţimea brîului ce leagă V. Mălinului şi V. Colţilor. Parcurgînd acest brîu spre dreapta, reintrăm pe traseul firului principal. Acesta este întrerupt curînd de un horn îngust, vertical şi înalt de 20 m, a cărui escaladă o efectuăm utilizînd prizele pereţilor lui interiori.

Imediat deasupra hornului urmează o săritoare surplombantă. Trecerea directă a acestui obstacol fiind foarte dificilă, urmăm o fisură laterală de cca 6 m înălţime, ce apare deasupra hornului în stînga, după care reintrăm în fir, de-a lungul unei mici brîne. Curînd, valea lasă în dreapta o faţă stîncoasă şi înaltă, pe cînd firul se strecoară pe la baza peretelui, peste o serie de blocuri şi săritori, a caror escaladă este grea. Din această zonă urmăm faţa puternic înclinată, însă bogată în prize (din dreapta văii, cum urcăm), iar la cîtiva metri sub Creasta Strungilor, reintrăm pe fir şi ajungem în Strunga Hornului situată deasupra Văii Gălbinelelor, între Strunga Gălbinelelor (la V) şi Strunga Colţilor (la E), unde ascensiunea ia sfîrşit.