Traseul Tavanelor

Primele 5 lungimi de coardă fac parte din Traseul a XX-a Aniversare.

LC 1 (30 m): Pornește pe o brână de iarbă oblic dreapta și apoi în sus pe o fisură ușor surplombată până într-o scobitură în stâncă la regrupare. Regrupăm la 3 spituri.

LC 2 (30 m): În sus spre surplombă, o depăşim prin stânga, apoi prindem o fisură înierbată şi traversăm scurt dreapta spre un horn.

LC 3 (28 m): Continuăm pe o fisură deschisă (pe faţa din dreapta fisurii găsim un expansor) şi apoi pe un horn mai larg, destul de slab asigurat, doar cu două pitoane. După horn se iese spre dreapta şi la câţiva metri întâlnim regruparea care e foarte apropiată de regruparea 2 din Santinelă, unde se poate traversa.

LC 4 (22 m): Trecem o treaptă mai mare în bavareză şi apoi urcăm drept în sus fără să mai găsim asigurări. După câteva pasaje înierbate ajungem la regrupare.

LC 5 (40 m): Lungimea e predominant artificială, peretele surplombat. E oarecum pe modelul lungimilor artificiale din Santinelă. Ne îndreptăm spre mijlocul primului tavan. Peretele este traversat de o fisură orizontală; regrupăm în dreptul acesteia atârnaţi în ham. La stânga continuă Traseul a XX-a Aniversare, iar tavanele în sus.

LC 6 (23 m): Este cea mai emoționantă, având doar 4 cuie destul de proaste. Urcăm pe muchia din stânga a unui scoc pietros în care absolut toate lespezile par clădite, mișcă totul. Regrupăm incomod, în ham.

LC 7 (26 m): Primul tavan are în jur 7-8 m lungime, având un grad de A3/A4. Pe la mijloc este distanţă mare între cuie, fisura se lărgeşte. Există şi o bucată de cordelină într-o clepsidră, dar nu prea inspiră încredere. Se pot plasa şi mobile (friend, nucă). Mişcările dintre cuie sunt întinse, iar pitonul de ieşire din tavan mişcă bine de tot. Regrupăm incomod.

LC 8 (26 m): În stânga regrupării, pe o fisură orizontală sunt bătute 3 pitoane (de la bivuacul în care s-a dormit la premieră). Traseul nostru continuă în sus spre următorul tavan, ce are 5-6 m lungime. Al doilea tavan e spălat, aproape nicio fisură în care să poţi bate pitoane. Se merge doar pe nişte expansoare, ieşite cam 1 cm din perete (dar având 5cm în interior). Expansoarele au urechile mici care se învârt bine şi sunt foarte greu de asigurat de către capul de coardă. Chiar la începutul tavanului trebuie să te întinzi mai mult, apoi expansoarele sunt bătute relativ apropiat.

LC 9 (32 m): Depăşeşte o surplombă şi apoi continuă vertical, pe feţe cu iarbă şi pe un diedru prin stânga tavanului 3. Ajungem în colţul stâng al tavanului al patrulea, în a 6-a regrupare a Santinelei, următoarele 2 lungimi fiind din Santinelă. Se poate ieşi însă şi prin Traseul a XX-a Aniversare, din 2 lungimi de coardă.

LC 10: Ultima lungime (a Santinelei) mai are o bucățică scurtă de artificial spre dreapta, ieșind apoi într-o creastă ușoară. La o placă găsim o ultimă regrupare cu spituri, ultima a traseului The Lizard. De aici se poate merge și dezlegat, dificultățile sunt elementare.