Santinela de la Gâtul Iadului

LC 1: Se poate aborda pe varianta originală, care este mai înierbată, sau pe varianta STR8 Line, o fisură clară cu o bavareză susţinută, asigurată cu spituri. Se regrupează pe un prag larg cu buruieni.

LC 2: Traseul continuă pe o fisură până sub un tăvănel care se ocoleşte prin stânga. Apoi continuă pe fisura largă, pe la mijloc o porţiune mai lipsită de prize se ocoleşte prin dreapta pentru vreo 2 m, reintrându-se apoi pe linia fisurii care se transformă într-un diedru minunat. Asigurările vechi au mai căzut, utile fiind nişte friend-uri mari. Regruparea este pe brâna mare de iarbă care încinge partea de jos a peretelui.

LC 3: Lungimea începe cu un hornuleţ. E o lungime destul de întinsă, vreo 50 m sau peste, după horn se trece în stânga de o muchie, apoi un diedru, fisură, porţiuni uşor friabile, întâlnindu-se într-un loc cu spiturile din The Lizard. Ultima parte cele 2 trasee merg împreună, o traversare orizontal dreapta de 5-6m ne duce în regrupare la vreo 5 pitoane, la baza unui scoc.

LC 4: Porneşte vertical pe scoc, în partea de sus depăşindu-se un tăvănel. Apoi se intră serios pe Pata Galbenă, roca de culoare galben-maronie dă impresia de friabil, pitoanele sunt în general bine fixate. O pană mare de lemn trebuie folosită cu prudență, se traversează oblic stânga, iar spre finalul lungimii în sus.

LC 5: Merge integral pe Pata Galbenă, un artificial fără oprire, A1, A2, A3, nu e foarte greu, peretele e surplombat. Se merge în stânga, spre tăvănel, apoi în sus și oblic spre dreapta. Un pas în surplombă ne scoate într-o zonă cu iarbă de unde ieșim imediat la regrupare. Regruparea 5, comună iar cu traseul de The Lizard, care continuă pe spituri, puțin în stânga traseului Santinela.

LC 6: Pentru un scurt timp continuăm în sus, pentru ca după surplomba ce se vede deasupra să ne îndreptăm oblic spre stânga. Se ajunge pe buza Tavanului 3, traversând efectiv pe buza acestuia, pe sub Tavanul 4, spre o grotă.

LC 7: Ultima lungime mai are o bucățică scurtă de artificial spre dreapta, ieșind apoi într-o creastă ușoară. La o placă găsim o ultimă regrupare cu spituri, ultima a traseului The Lizard. De aici se poate merge și dezlegat, dificultățile sunt elementare.