Brâul Mare al Jepilor (Brâul lui Răducu)

Brâul Mare al Jepilor, denumit și Brâul lui Răducu, străbate versantul estic al Jepilor Mici și o parte din versantul nordic al acestui masiv, prezentând, pe un parcurs foarte sinuos, numeroase denivelări și câteva discontinuități.

1. Porțiunea Brâului Mare al Jepilor, din Drumul Urlătorilor până în dreptul Șeii Claia Mare.
Urcăm din Buşteni pe Drumul Urlătorilor până la cota 1660 (cca. 2 ore), de unde urmăm spre dreapta. printre rarişti de larice şi jnepeni, un hățaș ce ne conduce curând în talvegul Valea Urlătoarea Mică. De aici, traversând firul văii, urcăm pe o distanță de 120 m, coastele din dreapta firului (cum urcăm) Văii Urlătoarea Mică până în Brâul Mare al Jepilor. Hătaşul ce însoțeşte acest brâu spre dreapta (N) se strecoară pe sub pereți, pe o distanță de cca. 300 m, după care, traversând succesiv şi la mici intervale cele trei fire de obârșie ale Văii Comorilor şi coamele ce le despart, iese după un parcurs ușor la cca. 20 m deasupra Șeii Clăii Mari. De aci, spre E-SE, se desprind muchia care culminează cu Vârful Claia Mare.

2. Porțiunea dintre punctul situat deasupra Șeii Clăii Mari și Valea Jepilor.
Trecând spre nord, pe sub Muchia Scării şi pe la baza Peretelui cu Florile, brâul se desfăşoară paralel şi pe deasupra porțiunii de obârşie a Văii Seci a Jepilor, care se deschide în dreapta, spre est. După un parcurs scurt distingem în stânga și deasupra noastră coama stâncoasă a Muchiei Înalte, care mărgineşte la nord Peretele cu Florile; în dreapta şi în jos se conturează Muchia Clăiței. Traversând prin tufărişuri compacte de jnepeni, coborâm în firul Vâlcelului Clăiței, după care urcăm pe malul opus, în Creasta cu Zâmbri (importantă stațiune de Pinus cembra), a cărei coamă delimitează versanții estic și nordic ai masivului.

Din acest punct urmăm cu atenție zona accidentată foarte capricioasă ale parcursului, în care zonele stâncoase alternează cu cele acoperite cu o vegetație luxuriantă.

Trecând în partea opusă a Crestei cu Zâmbri, urmăm brâna către est şi traversăm curând un prim vâlcel cu buruieni. Hățașul brânei se strecoară apoi pe sub un perete stâncos și traversează un al doilea vâlcel, la confluența celor două brațe din care este format. Urcând pe coasta opusă, ne strecurăm pe sub peretele ce cade din stânga, după care, coborând o pantă uşoară, ajungem în firul celui de al treilea vâlcel.

După traversarea unui al patrulea vâlcel, orientarea devine mai grea, această porțiune având un relief foarte frământat. Nu mult după traversarea vâlcelului coborâm direct printr-o rarişte, căutând să nu pierdem hățaşul. Parcurgem de-a coasta o porțiune foarte îngustă, iar în continuare, o muchie stâncoasă, de unde brâul tot mai larg intersectează ultimul vâlcel şi coboară în firul Văii Jepilor în punctul unde poteca văii trece de pe flancul Jepilor Mici pe acela al Caraimanului.