Hornul Arnăuţilor
■
Traseu clasic, 5B, (6a+, A1), 7 LCSumar
Imagini și topo
Rating
Stâncă | |
---|---|
Calitate asigurări | |
Număr asigurări | |
Frecventat | |
Priveliște |
Dificultate
Grad clasic | 5B |
---|---|
Lungime | 7 LC |
Grad artificial | A1 |
Conversie grade
Sistem | Impus | Rotpunkt |
---|---|---|
UIAA | 7- | |
Fr | 6a+ | |
Brit | E1 | |
YDS | 5.10b |
Premieră și reparații
Premieră | ||
---|---|---|
1976 | Constantin GeorgescuCristian Andreescu |
Acces
Este situat în capătul din amonte al Cheilor Folea. Traseul este uşor de identificat, accesul până la baza lui făcându-se pe poteca ce urcă la Peştera Arnăuţilor.
Descriere
Hornul îşi merită gradul 5B, pasajele fiind predominant de liber, cu multe zone surplombate, cu roca în cea mai mare parte compactă şi curată, dar cu pitoane care nu inspiră mare încredere (ţevi cu inel).
Hornul îşi merită gradul 5B, pasajele fiind predominant de liber, cu multe zone surplombate, cu roca în cea mai mare parte compactă şi curată, dar cu pitoane care nu inspiră mare încredere (ţevi cu inel).
LC1 începe la limita din stânga a peşterii, pe un horn adânc, cu aspect de diaclază. Grad 5-, fără pitoane, cca. 35m. Atenţie, în caz de umezeală, pe această lungime pereţii sunt acoperiţi cu mâzgă! Regruparea la capătul hornului, la o ţeavă şi un bolovan încastrat.
LC2 ramonăm spre exteriorul hornului, practic pe deasupra lungimii anterioare, apoi pitoanele ne conduc în stânga (stând cu faţa la vale) pe nişte praguri cu iarbă. Traversare dificilă înapoi pe linia hornului pe o faţă spălată (iniţial probabil traversare Dülfer). Liber impus cam gradul 6, la traversare cam 7-. Regrupare la un pom.
LC3 urcă verticala hornului (gr 6 liber) cu pitoane bune, apoi continuăm prin locuri ceva mai calme până la un diedru surplombat. La baza lui se poate face o regrupare intermediară. Continuăm în sus asiguraţi în nişte ţevi cu inel, pe pasaje din ce în ce mai grele, până la finalul diedrului care e surplombat şi blocat de o aglomerare de bolovani ce ne obligă să ieşim în dreapta, pe o faţă fără pitoane. Regruparea este imediat mai sus la 2 pitoane.
LC4 continuă pe linia hornului, blocat mai sus de un bolovan cu iarbă, apoi un pom, iar iarbă şi în sfârşit ieşim la regrupare.
LC5 este cea mai frumoasă şi cea mai dificilă. Iniţial urcăm lejer prin dreapta regrupării şi prindem linia hornului traversând în dreptul unui ţanc, pe după care punem un anou. Primul piton este la încă 4m de aici şi îl asigurăm după un scurt ramonaj. Deasupra lui e un bolovan încastrat, care se ocoleşte fără greutate prin exteriorul hornului, apoi pasaje frumoase până la o ţeavă mare şi un piton pe faţa din stânga. În acest punct este pasul cheie al traseului. Ieşim pe faţa din stânga unde asigurăm cu cel mai mare hexcentric, apoi traversăm ascendent înapoi în horn. Cam 6plus/7- impus. În continuare dificultăţile scad, traversăm uşor peste o surplombă spre stânga şi prindem un horn îngust care ne scoate într-o brână.
LC6 urcă pe brână spre dreapta, vizând un diedru marcant. Regrupare la un brad.
LC7 traversează fără pitoane spre baza diedrului şi după vreo 30 m de artificial ieşim în pădure.
LC1 începe la limita din stânga a peşterii, pe un horn adânc, cu aspect de diaclază. Grad 5-, fără pitoane, cca. 35m. Atenţie, în caz de umezeală, pe această lungime pereţii sunt acoperiţi cu mâzgă! Regruparea la capătul hornului, la o ţeavă şi un bolovan încastrat.
LC2 ramonăm spre exteriorul hornului, practic pe deasupra lungimii anterioare, apoi pitoanele ne conduc în stânga (stând cu faţa la vale) pe nişte praguri cu iarbă. Traversare dificilă înapoi pe linia hornului pe o faţă spălată (iniţial probabil traversare Dülfer). Liber impus cam gradul 6, la traversare cam 7-. Regrupare la un pom.
LC3 urcă verticala hornului (gr 6 liber) cu pitoane bune, apoi continuăm prin locuri ceva mai calme până la un diedru surplombat. La baza lui se poate face o regrupare intermediară. Continuăm în sus asiguraţi în nişte ţevi cu inel, pe pasaje din ce în ce mai grele, până la finalul diedrului care e surplombat şi blocat de o aglomerare de bolovani ce ne obligă să ieşim în dreapta, pe o faţă fără pitoane. Regruparea este imediat mai sus la 2 pitoane.
LC4 continuă pe linia hornului, blocat mai sus de un bolovan cu iarbă, apoi un pom, iar iarbă şi în sfârşit ieşim la regrupare.
LC5 este cea mai frumoasă şi cea mai dificilă. Iniţial urcăm lejer prin dreapta regrupării şi prindem linia hornului traversând în dreptul unui ţanc, pe după care punem un anou. Primul piton este la încă 4m de aici şi îl asigurăm după un scurt ramonaj. Deasupra lui e un bolovan încastrat, care se ocoleşte fără greutate prin exteriorul hornului, apoi pasaje frumoase până la o ţeavă mare şi un piton pe faţa din stânga. În acest punct este pasul cheie al traseului. Ieşim pe faţa din stânga unde asigurăm cu cel mai mare hexcentric, apoi traversăm ascendent înapoi în horn. Cam 6plus/7- impus. În continuare dificultăţile scad, traversăm uşor peste o surplombă spre stânga şi prindem un horn îngust care ne scoate într-o brână.
LC6 urcă pe brână spre dreapta, vizând un diedru marcant. Regrupare la un brad.
LC7 traversează fără pitoane spre baza diedrului şi după vreo 30 m de artificial ieşim în pădure.
Retragere
Retragerea se face ocolind curba de nivel spre dreapta până la un vâlcel împădurit care coboară până la râu.
Surse
Wishlist
Cățărători care doresc să parcurgă traseul Hornul Arnăuţilor
Se încarcă...