Fisura Pintenului Văii Albe
■
Traseu clasic, 5A, (4c/4c+, A1), 8 LCSumar
Imagini și topo
Rating
Stâncă | |
---|---|
Calitate asigurări | |
Număr asigurări | |
Frecventat | |
Priveliște |
Dificultate
Grad clasic | 5A |
---|---|
Lungime | 8 LC |
Grad artificial | A1 |
Conversie grade
Sistem | Impus | Rotpunkt |
---|---|---|
UIAA | 5 | |
Fr | 4c/4c+ | |
Brit | S/HS | |
YDS | 5.7 |
Localizare
Altitudine plecare | 1950 m |
Orientare | N-E |
Premieră și reparații
Premieră | ||
---|---|---|
1946-08-04 | Niculae BaticuEmilian Cristea | |
Prima repetare | ||
1946-08-11 | Ionel Coman |
Cele mai bune luni
Descriere
Deasupra Brâului cu Jnepeni (Circul al 3-lea), o spintecătură adâncă, strânsă între Vârful Pintenului şi Peretele Văii Albe, urcă pe un traseu întrerupt de numeroase obstacole surplombante şi prin câteva grote, în Strunga Pintenului, iar în continuare, la vârf. Traseul a fost început şi deschis aproximativ 2/3 de către Ionel Coman, fiind terminat de către Niculae Baticu şi Emilian Cristea.
A 2-a L.C. se desfăşoară pe o față spălată, care impune un mers foarte atent peste pasajul surplombant şi înierbat ce-l formează în partea superioară. De aici, traseul se dirijează în diagonală către stânga, până la baza peretelui ce se prăvăleşte vertical din Vârful Pintenului şi a cărui rocă prezintă o foarte caracteristică nuanță ruginie.
O treaptă stâncoasă (a 3-a L.C.) şi apoi un brâu îngust conduc spre dreapta, la baza Fisurii Pintenului.
Porțiunea următoare (a 4-a L.C.) se escaladează la coardă dublă, până la înălțimea unei prime grote barate în partea superioară de o surplombă dificilă.
Din acest punct (a 5-a L.C.) ieşim complet pe fețe, escaladând un nou pasaj surplombant, însă cu prizele solide, iar printr-un horn vertical atingem o a doua grotă, situată pe acest parcurs de o excepțională asperitate.
În continuare, trecem direct şi cu ajutorul scărițelor (a 6-a L.C.) peste o nouă surplombă, după care efectuăm un ramonaj dificil prin hornul imediat următor. La capătul acestuia pătrundem, printr-o fereastră săpată în piatră, într-o grotă adâncă, prin interiorul căreia ieşim, câțiva metri mai sus, pe o prispă îngustă, situată într-o poziție foarte aeriană.
Traseul celei de a 7-a L.C., care lasă în stânga câteva mici țancuri, poartă denumirea „La Turnuri". De pe prispa sus-amintită, urcând oblic spre dreapta, ajungem la baza unui perete, la limita căruia distingem un horn larg şi acoperit cu vegetație.
Suntem în zona denumită ,,Hornul Verde". Escalada acestui obstacol (a 8-a L.C.) ia sfârşit într-o grotă de o înălțime neobişnuită în zona superioară a abruptului.
Dupa ce urcăm câțiva metri pe unul din pereții interiori ai grotei (a 9-a L.C.), executăm o traversare spre dreapta, până în punctul unde o nouă ,,fereastră" ne permite să revenim pe linia directă a traseului.
În continuare (a 10-a L.C.), după ce escaladăm cu ajutorul a 2-3 pitoane un perete de cca. 20 m, ieşim în Strunga Pintenului.
Ultimul pasaj (a 11-a L.C.) care conduce la vârf prezintă o înălțime de 20 m şi urmează o față mai puțin dificilă, însă foarte expusă.
Din vârf revenim în Strunga Pintenului printr-un rapel de 20 m. De aici continuăm coborârea fie pe fața de sud-vest a Pintenului, printr-o serie de 5 rapeluri, fie urmând pantele înierbate şi de o foarte mare înclinație ce ne conduc în punctul din care, traversând spre stânga (cum coborâm) Muchia Pintenului, ajungem în Brâul cu Jnepeni (Circul al 3-lea).
Surse
Bucegi Turism Alpinism ed 2 - Emilian Cristea, 1964
Muntii Bucegi Drumetie Alpinism Schi - W Kargel, 2000
Muntii Bucegi Drumetie Alpinism Schi - W Kargel, 2000
Wishlist
Cățărători care doresc să parcurgă traseul Fisura Pintenului Văii Albe
Se încarcă...