Ortofizica

LC 1 (45m, 6-): Traseul pornește 5 metri mai la stânga de Ursu Păcălit de Vulpe (pe care va continua după prima regrupare) și urmărește o succesiune de diedre bine pitonate (când pe stânga, când pe dreapta față de linia de cățărare, asigurări fezabile la coardă dublă/geamană). Pe la mijlocul ascensiunii intâlnim și o mică zonă surplombată dar care se poate depăși “la opoziție”. Înainte de a ieși în creastă avem un mic diedru pământos (și cu zăpadă). Din creastă facem la dreapta la teiul unde regrupează toate traseele din zonă.

LC 2 (50m, 2plus): Continuăm comun cu traseul Utopia, pe creastă, aproximativ 20 de metri (creasta având şi porţiuni verticale şi cu vegetaţie). Suntem într-o zonă în care, pe brânele înierbate din dreapta, se poate recurge chiar la o ieşire forţată din traseu. În dreptul ultimei porţiuni de creastă orizontală, lângă un stejar, e punctul de bifurcaţie: Utopia continuă ascendent (puţin spre stânga), pe creastă, iar noi, vom devia, descendent spre stânga, pe lângă un perete. Coborârea se face pe praguri expuse (uneori cu vegetaţie). La terminarea peretelui, urcăm (ascendent spre stânga) pe nişte praguri căzute, până sub un ţanc marcat cu o creastă clară, şi unde, regrupăm între arbuşti. Din acest punct, vedem în stânga un culoar, numit Vâlcelul de Coborâre: este singurul loc de coborâre din traseele din Pereţii Mari, fără a ocoli prin pădure (pădurea e însă foarte frumoasă, şi, dacă timpul nu presează, merită un ocol). Menţionăm ca şi din acest punct putem abandona traseul, pe grohotişul ce coboară spre stânga.

LC 3 (40m, 5plus): Ne angajăm pe creasta bine pitonată, cu stâncă curată şi cu prize destul de accesibile. Pe final, ieşirea pe ţanc, ne pune puţin la încercare: trebuie să ne săltăm pe un prag fără prize (mai mult la echilibru). De aici, trecem nişte praguri (unele cu vegetaţie), puţin spre dreapta, spre baza unui diedru. În acest punct, vin din dreapta (în traverseu), pitoanele din Utopia. Ieşirea pe diedru, este comună celor două trasee. Diedrul (puţin expus), ne scoate pe nişte praguri comode, unde regrupăm.

Lungimile sunt întinse bine, trebuiesc câteva bucle prelungite, iar buclele e bine să fie mai lungi. Iar dacă, iarna (pe ger şi omăt).