Turnul Şpirlei

Zona inferioară a abruptului nord-vestic al Pietrei Craiului, cuprinsă între văile Vlăduşca şi Şpirlea, prezintă în cuprinsuri o "lume" de turnuri şi muchii, cunoscute numai acelora care s-au încumetat să înfrunte sălbăticia locurilor şi obstacolele de pe traseu.
Turnul Şpirlei este ultima culminaţie şi cea mai pregnantă, situată pe linia unei muchii de pe stânga văii Şpirlei şi care în amonte se pierde în preajma Brâului de Mijloc. Itinerar până la intrarea pe arteră. Alpiniştii care vor să întreprindă escalade pe traseele din Turnul Şpirlei au posibilitatea să-şi aleagă ca bază de plecare cabana Plaiul Foii sau refugiul Şpirlea.

Valea Şpirlei este un afluent pe dreapta al Bârsei Tămaşului. În zona inferioară, valea are un pârâiaş ale cărui izvoare se află în apropierea refugiului Şpirlea. Porţiunea superioară a văii, în amonte de izvorul amintit, este sălbatică. În zona de pădure, ea prezintă câteva săritori ce se pot ocoli pe feţe. Când pădurea de molid începe să se rărească, lăsând loc jnepenilor, obstacolele văii devin spălate, iar unele chiar inaccesibile. Căţărându-ne pe firul văii, adâncită mult între pereţi, sau ocolindu-i săritorile pe feţe, ajungem în dreptul Turnului Şpirlei, care domină regiunea. La prima vedere, un circ cu roca înnegrită şi umedă, ce încinge valea Şpirlei în preajma turnului, lipsa fisurilor şi înălţimea peretelui blocat de surplombe şi brăzdat de hornuri lungi ne impresionează.

Obstacolele lui curate şi aeriene sunt de fapt ceea ce ne-am dorit: un perete înalt (circa 240 m diferenţă de nivel), cu prize bune, cu relief variat, foarte dificil şi fără vegetaţie. De la baza peretelui, închis în amonte de spălătura Circului Negru, încep pe faţa Peretelui Turnului Şpirlei trei trasee alpine, escaladate în premieră de alpiniştii clubului Dinamo Braşov.

Liderul acestor realizări, maestrul sportului Mircea Opriş, a avut amabilitatea să ne dea amănunte asupra obstacolelor ce le caracterizează. Iniţial, traseele au primit câte un număr de ordine, iar ulterior li s-a dat şi câte un nume. Astfel, traseul din stânga (cel mai din amonte) se numeste Traseul Vulturului (traseul Şpirlea 3).
Următorul traseu, Hornul Lung (Şpirlea 1), se află ceva mai jos, punctul de intrare fiind situat pe o brână înierbată.
De pe aceeaşi brână, dar în dreapta Hornului Lung din Turnul Şpirlei, se conturează pe faţa peretelui o fisură deschisă şi usor înierbată, ce
conduce pe un prag suspendat deasupra noastră. Linia fisurii şi pragul fac parte din primele obstacole ale traseului Şpirlea 2 (Faţa Strungii de la Turnul Şpirlei).