Pasărea Calandrinon

LC 1: Se urcă pe praguri de iarbă și pământ până la baza hornului propriu-zis. Este recomandat să ne cățărăm în adidași/bocanci pentru o aderență mai bună. 55m, grad 3

LC 2: Plecăm în sus în spraițuri, depășim un mic pas (grad 5) pe dreapta, pentru ca apoi să revenim pe stânga, și să ținem creasta pentru următorii 5m. În curând diaclaza din stânga noastră se mărește și putem intra înăuntru. Urmează aproximativ 35m de ramonaj extraordinar, calitatea stâncii este perfectă. Depășim o mică săritoare (grad 5) și regrupăm. 50m, grad 5

LC 3: Plecăm direct în sus și trecem frontal pasajul, o fisură bine asigurată, care nu depășește gradul 6 (cheia este să avem încredere că priza de mână dreaptă, din gresie, nu va ceda). Continuăm pe teren ușor (grad 3), dar murdar, multă vegetație. Regrupăm în strungă, regruparea este pe dreapta. 40m, grad 6

LC 4: Continuăm pe dreapta, pe o fisură largă și ușoară, până ajungem la o regrupare veche (locul unde s-a oprit Andrei Vârlan) într-un canion format de degetele 2 și 3. Dacă dorim să ieșim pe vârf, trebuie să fim conștienți că ultimii metri sunt extrem, extrem de friabili. Continuăm așadar în sus, aici având și pasul traseului, pe la 6plus. Ieșim pe o brână înclinată de iarbă și ne pregătim de friabil. Deși zona este friabilă, pitoanele sunt destul de bune și dese. În 8-10m suntem în regruparea finală (ultimul petic de stâncă), de acolo mai avem 2-3m de iarbă până pe varful propriu-zis.