Fisura Turnuleţului

Este un traseu nesigur, cu pitoane slabe și cu o linie urâtă.

LC 1-4: Lungimile ne conduc pe o pantă abruptă friabilă și înierbată, foarte prost pitonată. La finalul lungimii 4 ne regrupăm comod într-o nișă, la 3 pitoane.

LC 5: Deasupra nișei, avem o fisură largă și surplombantă, însă premieriștii au ales o soluție mai comodă, ocolind fisura, traversând pe pragul de iarbă de la baza peretelui (10m, grad 2). Urmează un pasaj artificial în sus și diagonal dreapta (25m, A1), apoi vertical, paralele cu fisura. Regrupăm incomod pe un prag la 3 pitoane.

LC 6: Începe cu un traverseu dreapta de 4m pentru a intra în fisură, care se lărgește, devenind un horn. Hornul de transformă într-un scoc înierbat, loc unde traversăm spre dreapta pe o muchie.

LC 7: Ne cățărăm pe muchie (grad 3-). Roca este solidă, cu prize foarte bune. Regrupăm pe o terasă cu 2 brazi.

LC 8: Din stânga terasei urcăm pe o brână îngustă pentru a intra într-un scoc (grad 2). Scocul se transformă într-un horn îngust, dar cu prize bune, ce ne scoate pe creasta din stânga și de deasupra noastră (grad 3). Regrupăm în strunga crestei la 1 piton.

Urcăm pe partea stângă a crestei, care este împădurită, până pe vârful Pietrei Surducului.