Un perete frumos, cu stâncă sănătoasă, și care nu se udă de la prima ploaie (doar dacă plouă zile la rând). A fost pitonat și reamenajat pentru două Alpiniade (1997 și 2004).
Pentru coborâre, se poate face rapel fracționat (folosind regruparea intermediară), sau, se ocolește prin spatele țancului (la început spre stânga și apoi, complet spre dreapta). Pe peretele din spate, de pe o brână superioară, se poate ajunge, urcând un vâlcel cu 4-5 spituri (Traseul Strumfii), până pe creastă (pentru a monta o manșă).